Cristian Fodor
O viață prin cântec
La vârsta de 13 ani, pe care o avea Cristian Fodor pe când câştiga premiul I la Festivalul “Să fim copii” din Orăştie, cariera sa de interpret de cântec popular se anunţa ca o promisiune.
Astăzi performanţele sale vocale îl situează cu certitudine pe drumul ascendent către galeria de frunte a cântăreţilor ardeleni.
Cristian Fodor s-a născut la 7 iunie 1981, la Cugir, judeţul Alba, beneficiind încă din primii ani de viaţă, în familie, de o ambianţă propice apropierii de cântecul popular românesc. Primul mare premiu câştigat în 1994, a fost urmat, pe parcursul unui întreg deceniu, de numeroase alte distincţii şi titluri de laureat, cu precădere în concursurile din zona Transilvaniei, dar şi la Concursul “Moştenitorii”, al Televiziunii Române – premiul I în anul 2000, la prestigiosul festival “Toamna Buzoiană” al cărui trofeu îl cucereşte în anul 2001, la “Festivalul Naţional studenţesc de Folclor – Premiul I – Iaşi 2002, şi la Concursul Naţional “Floarea din Grădină”, al cărui trofeu i se atribuie în anul 2003.
Înregistrări şi emisiuni de radio şi de televiziune au evidenţiat, la vremea amintitelor performanţe, talentul, sensibilitatea interpretativă şi valoarea repertoriului său folcloric.
Trei albume personale şi două albume colective, dintre care unul de colinde, completează un palmares artistic al lui Cristian Fodor, de acum consacrat unei cariere profesionale de cântăreţ popular, chiar dacă specializarea în marketing şi studiile academice economice, pe care le-a urmat îi deschid şi alte perspective.
Dragostea şi dăruirea sa pentru cântecul strămoşesc, precum şi nevoia cântăreţului de a se identifica cât mai mult cu stilul tradiţional al zonei, l-au îndreptat către o susţinută activitate de culegere a folclorului în satele din jurul Orăştiei : Căstău, Orăştioara de Jos, Orăştioara de Sus, Costeşti, Bucium, Beriu, Grădişte (Valea Costeştiului) şi Geoagiu, Homorod, Renghet, Văleni, Bozeş (Valea Geoagiului) precum si în satele din vecinătatea zonei Apusenilor.
Este un interpret cu personalitate care îmbină remarcabile calităţi vocale, cultivate cu grijă, graţie unei tehnici dobândite şi prin experienţa cântului şi prin studii de canto popular.
Vocea sa plăcută de tenor, are o culoare personală, cu inflexiuni calde, valorificate cu generozitate în frazele de amplă respiraţie ale doinelor sud-ardeleneşti, pe care le recreează uneori, reaşezând variaţiuni ale unor motive melodice tradiţionale în noi întruchipări strofice. Ambitusul de o întindere remarcabilă – îi permite să abordeze cu succes şi melodiile instrumentale de joc, adaptate interpretării vocale.
Tehnica de care dispune se remarcă în numeroasele pasaje de virtuozitate pe care le atacă fără nici-o greutate, în pofida frecventelor salturi vocale dificile, a pasajelor şi seriilor ritmice de agilitate şi de factură instrumentală, reuşind să pună în valoare, cu virtuozitate, – melodii crenelate de învârtite, ţarine, jiene, haţegane...
O respiraţie amplă şi o susţinere vocală impecabilă a tonurilor prelungi ale doinelor sud - ardeleneşti, un vibrato îngrijit şi cald, excelând în nobleţea unor finaluri cu nuanţe diminuate, completează acest profil vocal.
Cristian Fodor cântă firesc, în deplin acord cu tradiţiile cântecului popular din ţinutul său de baştină, cu decenţă – fără excese ornamentale, cu un patos reţinut, fără nimic exagerat în interpretare, transmiţând mesajul cu sinceritate.
A cules ultima „floare din grădină” în anul 2003
„«Floarea din grădină» este trofeul cu care mă mândresc cu adevărat, concursul fiind organizat de Radiofuziunea Română şi Televiziunea Română. Competiţia a fost foarte grea pentru că toţi concurenţii care au participat atunci erau cei mai buni pentru judeţele de unde veneau. Selecţia celor care urmau să ajungă în finală a fost dramatică pentru cei mai mulţi dintre participanţi. Doar cinci concurenți am ajuns în finală! Iar eu sunt cel care a câştigat trofeul! A fost incredibil! Mă bucur că, în acest moment, sunt singurul interpret după 1990, din țară, care are în palmares un asemenea trofeu. El încununează munca mea de pe băncile şcolii. Nu reuşeam această performanţă dacă nu aş fi fost sprijinit în cariera mea de părinţii mei, de profesorii de muzică de la Orăştie şi Alba Iulia, precum şi de alţi oameni minunaţi care m-au ajutat şi mi-au fost alături."
„Tata a fost cel care m-a legat pentru totdeauna de cântec. În cântecele lui şi legănat în braţele sale, mă simţeam ocrotit și fericit. Dragostea pentru muzica populară el mi-a sădit-o.”
